Veți mai scrie despre Bucureștiul fanariot? Mai aveți resurse pentru o viitoare carte plasată în aceeași epocă istorică?
Încă nu știu. Nu-mi fac planuri. Aș putea să scriu. Mă obsedează o poveste, pe care am folosit-o indirect în Mâța Vinerii, anume, într-un manuscris, publicat de V.A Urechia, este consemnată o crimă: doi negustori de pește sunt găsiți morți, într-un șanț, iar, din primele cercetări, se află că pe când se întorceau de la târg, cu o căruță de pește, le-a ieșit în cale un autostopist. Milostivi, negustorii l-au luat, dar acesta i-a ucis, furându-le și căruța. Documentul este un apel către populație, în speranța că va fi prins făptașul. Respectiv, se consemna o descriere succintă a urmăritului: un bărbat „cu vorbă oltenească și pantaloni strâmți”. Aceasta este partea care mă interesează. Mai exact încrederea Agiei în această descriere. more pe BOOKHUB
Bineînțeles, am uitat imediat după interviu, cred, pentru că nu mult după aceea m-am apucat de Homeric, intrând în altă zonă, în alte povești. Iar când scriu, romanele anterioare se îndepărtează de mine, cufundate în umbrele altei lumi.
Chiar și Homeric, abia încheiat, a dispărut deja de sub ochii mei.
